Despre Constelații

Din cele mai vechi timpuri, constelațiile au fost folosite de marinari pentru a naviga pe oceanele lumii și de fermieri pentru a determina când începe perioada optimă pentru semănat. Dar ce sunt aceste constelații de care auzim tot timpul și de unde au apărut?

Constelația Capricornus (Capricornul)
Constelația Capricornus (Capricornul)
Constelația Capricornus se află într-o regiune a cerului numită „Marea”, ce conține multe constelații de apă, cum ar fi Aquarius (Vărsătorul), Eridanus (Râul) sau Pisces (Peștii). Pentru a mări imaginea, folosiți două degete sau apăsați semnul „+”. J. Hevelius, „Firmamentum Sobiescianum sive Uranographia”, publicat cca. 1690 < imagine mare >

Din cele mai vechi timpuri, constelațiile au fost folosite de marinari pentru a naviga pe oceanele lumii și de fermieri pentru a determina când începe perioada optimă pentru semănat. Dar ce sunt aceste constelații de care auzim tot timpul și de unde au apărut?

În urmă cu aproape 4500 de ani, în perioada mijlocie a epocii bronzului, vechile civilizații au început să împartă cerul în grupuri de stele care formează figuri ușor de recunoscut. Aceste figuri au primit numele de constelații și granițele lor au fost precis trasate pe harta cerului.

Mai târziu, grecii au dat constelațiilor nume de zei, eroi, animale sacre, sau obiecte care erau asociate cu zeii. Orion este un vânător, Draco este un dragon, Hercules este un războinic iar Andromeda o prințesă, fiică a regelui Cepheus. Cu câteva excepții - printre ele Orion, Scorpius, Gemini și Taurus - puține constelații seamănă cu personajul după care au fost denumite și nu trebuie să fiți dezamăgiți dacă nu puteți vedea o prințesă sau un dragon pe cerul nopții.

Constelația Libra (Balanța)
Constelația Libra (Balanța)
Constelația zodiacală Libra (Balanța) poate fi ușor identificată deasupra orizontului sudic, în serile senine de primăvară și vară. Pentru a mări imaginea, folosiți două degete sau apăsați semnul „+”. J. Hevelius, „Firmamentum Sobiescianum sive Uranographia”, publicat cca. 1690 < imagine mare >

Până în 150 î.e.n., pe vremea astronomului grec Ptolemeu, existau deja 48 de constelații, printre care și cele 12 semne ale zodiacului prin care Soarele trece în fiecare an. Secole mai târziu, în vremea Renașterii, au fost adăugate și alte constelații celor 48 deja existente, astfel încât astăzi sunt recunoscute 88 de constelații. Pe lângă acestea, există și numeroase grupuri de stele nerecunoscute oficial, ce poartă numele de „asterisme”.

Nu se poate spune despre constelații că au fost descoperite de cineva, deoarece ele există doar în mintea celor care le văd pe cerul înstelat. Gruparea stelelor în constelații ține numai de imaginație și în același fel în care România este împărțită în județe, cerul este împărțit în constelații. Stelele care formează constelații nu au nici o legătură fizică între ele; de fapt, se află la distanțe de mii de ani lumină unele de celelalte.